Germinare
Magnolia în parc e înflorită
Și adieri vernale se strecoară
Prin geamuri ce-s deschise-ntâia oară
De dragul primăverii ce-i sosită.
Magie este tot ce mă-mpresoară,
În suflet pacea mi-e nemărginită,
Furat de-a frumuseților ispită
Dragi amintiri încep ca să mă doară.
Pământul ud sămânța o așteaptă
Să o clocească până la-ncolțire,
Din ea să crească planta verde, aptă
Să pot avea un dram de mulțumire.
O toamnă care vine-ntârziată,
Întotdeauna cred că e bogată!
sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre verde
- poezii despre toamnă
- poezii despre suflet
- poezii despre primăvară
- poezii despre plante
- poezii despre parcuri
- poezii despre pace
- poezii despre mulțumire
- poezii despre frumusețe
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.