Pe un tărâm îndepărtat
Aș vrea să fie-adevărt,
Că, după ce nu voi mai fi,
Pe un tărâm îndepărtat,
Părinții îmi voi întâlni,
A mamei mână s-o sărut,
Pe tata să-l îmbrățișez,
Să fie noul început,
În preajma lor să mă așez,
Ei, doi bătrâni striviți de ani,
Din lume duși cu bun temei,
Eu, bir plătind la veterani,
Mai gârbovit chiar decât ei,
Ne-am despărțit pe când eram,
Ei, la al vieții trist sfârșit,
Iar eu, ca fructul de pe ram,
De miezul vârstei pârguit,
Azi eu sunt mai bătrân ca ei,
Și m-or privi nedumeriți,
Neștiutori, de au temei,
Să fie triști sau fericiți...
Dar, cum o fi, cum nu o fi,
Aș vrea să fie-adevărat,
Părinți că se-ntâlnesc cu fii,
Pe un tărâm îndepărtat...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.