De ce nu mă întorc în România?
Îmi place țara mea...
Mai trag o-njurătură,
Mai scap de o belea,
Profit de conjunctură,
Îmi aranjez un blat...
Năravuri și cutume,
De-un veac nu s-au schimbat:
Poporu-i pus pe glume,
Vorbește cam porcos,
La trei cuvinte-un sex,
Te face pe din dos,
Mereu rămâi perplex,
Pe drumuri, numai gropi,
La budă e dezastru...
Dar sunt și falnici plopi,
Și cerul e albastru,
Prin munți sunt lungi cărări,
Se cară cu măgarul,
Renasc străvechi serbări,
Mai e folclor cu carul,
Iar câmpul e în floare,
Femeile-s frumoase,
Pe litoral e soare,
Sarmalele-s gustoase...
Dar mare mi-e mânia,
Și soarta blestemată,
Căci eu, în România,
Nu mă întorc, vreodată...
Pornirile-mi nebune,
N-au cuget vinovat,
Căci musai a vă spune:
Din țară n-am plecat...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- poezii despre vinovăție
- poezii despre umor
- poezii despre timp
- poezii despre sex
- poezii despre schimbare
- poezii despre patrie
- poezii despre măgari
- poezii despre munți
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.