Dac-ai avea...
De ai la casă lacăte sau pază,
Zadarnic e! Doar Dumnezeu veghează
Și-ți este far în noaptea-ntunecată,
Căci El e-n veșnic calea cea mai dreaptă.
Prin El ești energie și lumină...
Închină-te! Nu ești fără de vină...
Pleacă-ți genunchiul! Roagă de iertare!
Nu rătăci pe-a timpului cărare!
De-acum, în suflet, fă altar de fapte!
Nu rătăci în a ispitei noapte!
Ajută omul în nevoi! Știi bine
Că Domnul te va ajuta pe tine.
Celui ce-i trist, răspunde-i cu-ndurare...
La umărul plecat dă ușurare
O dulce mângâiere, un cuvânt.
Fii om cât vei trăi pe-acest pământ!
Acelui însetat, să potolești
Setea. Măritei Fețe-Mpărătești
Dă apa vie-a sufletului tău.
Așa să te ajute Dumnezeu!
Celui răpus de foame, hrană dă-i!
A fost flămând, lovit de oameni răi...
Coroana Sa de spini se frânge când
Îi ieși în cale când îți e flămând.
De-i frig, rămâi și gându-i încălzește!
Doar Dumnezeu cu-adevărat iubește!
În duh și adevăr urmează-i dar!
Drumul și paza Lui nu-s în zadar!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Rodica Nicoleta Ion. [Vezi și următoarele:
- poezii despre ajutor
- poezii despre suflet
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre superlative
- poezii despre religie
- poezii despre oameni răi
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.