La un pol de clipă...
La un pol de clipă
Timpul, simt, mă doare,
Visul vine-n pripă
Rază sclipitoare.
Gândul mă străpunge,
Taie clipa-n două,
Inima se frânge,
Genele-s în rouă.
Pică jumătatea
Și se risipește,
E trăită partea,
Ce mă părăsește.
Veșnicia cade
Clipa o strivește,
Sufletu-mi se zbate,
Nu te mai găsește...
poezie de Mihai Vîlcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.