Când revii ?
In vara asta ce-i pustie
Ca și izvorul ce a secat,
Iarna ce vine e târzie
Să uit ce
Încă n-am uitat.
Viața-i plină de mistere
Și are atâtea « Nebunii »,
Trăiește-ți « Clipa », ea ți-o cere,
Sincer și fără blasfemii.
Atunci sorocul te urmează,
El te-nsoțește-n nopți pustii,
Inima « Ta » iar vibrează
Și te îndeamnă să-mi revii.
Să-mi revii, ce-ai fost odată,
Un « Luceafăr » plin de dor,
Voi avea soarta-mpăcată
Și-n liniște o să mor.
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.