Fantoma
Sufletu-mi rătăcește neîmpăcat
prin cabana cu vedere spre munte;
povara iubirii pierdute urcă anevoie
scările din lemn de brad.
Urmele pașilor lui s-au șters definitiv;
doar mirosul de vin cu scorțișoară
mă mai îmbată cu speranță.
poezie de Mihaela Băbușanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Mihaela Băbușanu. [Vezi poezii despre munți, poezii despre lemn, poezii despre iubire, poezii despre fantome, poezii despre brazi sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.