Lumină dulce, lină Lumină
Mângâie-mi sufletul, ia-mă de mână
Și du-mă spre înalturile vii pure
În care viața nesfârșiri să-și-ndure!
catren de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.