* * *
A scrie
e ca și cum ai dona sânge.
Poate
chiar ajută pe cineva.
Poate cuvintele mele
sunt vitale
cuiva.
Poate
cuvintele mele
restabilesc pulsul
credinței tale.
Credința într-o nouă, mai bună,
Lume a Cuvintelor.
Sau, poate,
pur și simplu...,
e nostalgia neîntoarcerii
dincoace de origini.
Să lași o parte din tine
mumifiată în pânze de hârtie.
poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre cuvinte, poezii despre sânge, poezii despre puls, poezii despre hârtie, poezii despre donații sau poezii despre ajutor
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.