Zi cu soare
în unele dimineți
când hotărăsc că va fi soare
pornesc în zori desculț
gândurile rămân somnoroase
în fața ceștii goale de cafea
evit pe cât se poate
cărările bătătorite
mereu aceleași urme
de cules în drum
rămân tot mai puțini
străini de cunoscut
nu sunt din cei ce se grăbesc
neapărat s-ajungă
ba mai mult
îmi măsor pașii cu grijă
să nu las deocamdată ziua-n urmă
nu-mi amintesc cine-mi spunea
că există mereu drumuri potrivite
eu totuși cred că încă se mai poate
muri desculț în iarbă necălcată
poezie de Anca Zubașcu
Adăugat de MG
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Anca Zubașcu. [Vezi poezii despre somn, poezii despre moarte, poezii despre gânduri, poezii despre existență, poezii despre dimineață, poezii despre cafea sau poezii despre Soare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.