Şoapte de iarnă

Inima-mi scrie poezie
când peste ea se topesc
fulgi de mir îngheţaţi,
în foc şi dor metamorfozaţi.

Miresme tari de brad şi portocală
se sting sub greutatea sufletelor seci,
şi văd, fără vreo îndoială
că azi uităm de darurile cereşti.

Dantela de argint cade
peste frunzele stropite prematur
de diamante reci...
fluturi albi se aştern azi, pe poteci.

Poezia savureză mirosul iernii
plimbându-se desculţă
prin nămeţii cenuşii,
ai dorului îngropat în fâşii de bucurii.

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!