Altceva viu
am petrecut atât de mult timp prin mintea mea pentru dumnezeu
încât
am uitat să exist
și n-am iubit așa cum iubiți voi
cel puțin nu aici
aici
doar mi-am distrus corpul
și va veni o vreme când oasele mele îl vor proiecta pe dumnezeu putrezind
dincolo de orice gând
dincolo de fericire
să-l acoperi cu degetele
să nu-l mai simți.
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.