Rătăcire
Rătăcit, dintr-un oraș în altul
Am pierdut noțiunea timp
Mă uit la stele dimprejurul lunii
Răsăritul a venit
Am un gât supt de săruturi
Nevrotic, într-un haos neobișnuit.
Jos pe aleea goala,
Scandează un bețiv
O fereastra spartă șuieră
În vânt
Balamalele i se desprind
Scopul meu târziu în viață
Este s-o repar și să mă sting
Pietre înșirate, ornament stradal,
Picură o picătură în ploaie, rugină pe metal
Jalnic mă-ntristează cum am pe frunte-un rid
Palid în cofrag, mă prinde noaptea-n frig
poezie de Ștefan Badea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.