Ochii se scaldă
Se dă zvon de înverzire ierburilor și frunzelor,
seva învierii vine pe raze calde de soare,
înfloresc toți copacii, îmbobocesc florile,
văd ademenite albinele de nectarul din corole,
ochii se scaldă-n miracolul
ale cărui taine-s greu de pătruns.
Mă simt alături de păsări un virtuos
al frumosului magic.
Asemeni lumii
sufletul meu se înalță
și flutură.
Pun în acord trăirile intense cu natura,
nu trebuie să pierd nimic
din mișcare lăuntrică a clipelor grăbite
care sorb din mine câte o bucurie
și mi-o lasă fragedă,
să se înfiripe.
Dacă voi rupe prea multe file din calendar
salvati-mi primăvara în buzunare.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre flori
- poezii despre suflet
- poezii despre păsări
- poezii despre primăvară
- poezii despre ochi
- poezii despre natură
- poezii despre mișcare
- poezii despre frunze
- poezii despre frumusețe
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.