Solomnia... Vântul solar... Eterna Sfânta Vineri...
Sublimă, născută dîn explozia solară,
Agil călătorește plasma spre pământ
Și-n zborul secular vântu-i declară
Pe undele serafice eternul legământ.
În pletele de foc se frige atmosfera,
Fotonii luxurioși devin actori solari,
Frisoane colorate înnoadă legătura
Pe fruntea obosită a munților polari.
Și inima uimită anunță un spectacol:
''Valsează-n patimi aurora boreală!''
Incognito devine dragostea miracol,
Izvorul minții susură plăcerea ireală.
Femeie, Lumină și Căldură, Solomia!
Ești amalgamul unui neam de regi,
În tine curg izvoarele din Lombardia,
Din Pomul Dăruirii Cugetul culegi.
Baletul curcubeului în anotimpuri
Vibrează pe spirala vântului solar...
Numai în tine, freamătă aceste ritmuri,
Ecoul lor trezește și sângele-n ghețar!
Tu ești Regina clipelor fermecătoare!
Te simți în valul mării ca mugurul emers.
Iubirea ta trimite energiile spre Soare
Cu ele scriu poeții Adevăratul Vers.
Femeie, Mamă, Bunică, Floare...
O, dulcea mea Lumina-n Univers!
(dedicație specială cântată cu sufletul pentru Buna mea!)
poezie de Liza Popa Diupon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre Soare
- poezii despre vânt
- poezii despre poezie
- poezii despre monarhie
- poezii despre iubire
- poezii despre devenire
- poezii despre zbor
- poezii despre versuri
- poezii despre suflet
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.