Omul absurd
nu pot să mă îmbrac
cuvintele tale
se revărsă
sparg liniștea străzii
năruie piramidele din cer
unde mă uit
unde mă duc
orizontul este pângărit
cu flăcări
ochiul reține reduce
zborul
îngrădit cu citate
la limita absurdului
cusute de cuvinte
ce strâng respirația
poftim de te îmbracă tu
de poți din silabe
fă-ți costum
mută-ți cărarea pe mijloc
din casa jocului ieși
nu îngropa energii
traversând
prin viață cu spatele
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cuvinte
- poezii despre absurd
- poezii despre zbor
- poezii despre viață
- poezii despre ochi
- poezii despre limite
- poezii despre jocuri
- poezii despre foc
- poezii despre energie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.