Poeții
Sângele meu negru s-a potolit
I-am văzut jos ridicându-se
și-au format un munte mototolit
Din vise moarte, pierzându-se
Au ars copacul vieții
și floarea lui ofilită
și-au renăscut poeții
și-au murit într-o clipită
Restul n-au știu, nu i-au simțit
și i-au lăsat singuri lânga criptă
Poeții au luat câte un cuțit
și-au închis rana înfiptă
și-au renăscut poeții
și-au vorbit cu pereții
și-au ajuns acolo jos
și-au gasit un folos
erau un moloz...
poezie de Viorel Ionuț Pascan din Tulburările unei minți neclare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Viorel Ionuț Pascan. [Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre sânge
- poezii despre poezie
- poezii despre negru
- poezii despre munți
- poezii despre moarte
- poezii despre flori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.