Rotund dur
pas fără tipar, prea lung, prea apăsat,
prea des, pas fără drum,
expulzat de zei din cerul împrăștiat în toate părțile.
amurg complice cu geamuri cu jaluzele,
monotonie de metal, de marmură, de ape
și o dimineață ca o pată
silită să apară ca somnul să-ngroape.
neînvățată durere în mreji subtile
apare în poală pitită.
acele lucruri în veci nepieritoare
încep să respire mereu nedormite,
nesfielnice, oprind încă o dată
goana nebună din rotundul dur.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre durere, poezii despre dimineață sau poezii despre apă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.