Copilărie
La joacă, mai mare dragul,
Duduiam pe bătătură,
Găinele săreau gardul,
Dărâmam vârful la șură.
Prin mărăcini și coclauri
Ne lăsam pe râpe-n hăuri,
Scotoceam cuiburi de grauri,
Scoteam popândăi din găuri.
Din pădure culegeam
Roșcove și mere crețe,
Gura pungă ne-o făceam
Mâncând pere pădurețe.
Sus, în pomii ce gemeau
Plini de fructe, în livezi,
Crengile sub noi trosneau
Și mâncam gorgoaze verzi.
La bostană ne duceam,
Fărâmam dovlecii țepeni,
Îi suceam, îi încercam,
Făceam felinar din pepeni.
Îi trânteam până-i spărgeam
Și mâncam din ei, măi neică,
Gura toată ne-o mânjeam,
Parc-am fi mâncat la teică.
La păscut mergeam cu vaca
Dincolo de sat, departe,
Păștea-n liniște, săraca,
Eu citeam cu drag o carte.
Ai plecat, copilărie!...
Să te-ntorc nu se mai poate,
Farmec, locuri, poezie
S-a ales praful de toate...
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre verde
- poezii despre vaci
- poezii despre sat
- poezii despre păduri
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre poezie
- poezii despre mâncare
- poezii despre mere
- poezii despre jocuri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.