Regăsiri
În ochi citești lumina și iubirea,
În ochi citești deschiderea spre cer!
În ochi se oglindește omenirea,
E floarea primăverii, e iarna cu mult ger.
În ochi citești tristețea sau uimirea,
În ochi percepi avântul în extaz...!
Vezi drumul drept sau poate rătăcirea,
Culci sărăcia ta și lacrimi pe obraz!
Te regăsești în ochi când noaptea te apasă,
În ochi citești o zi ce mâine va veni,
În ochi umblă durerea sau răutatea crasă,
Simți hăuri nevăzute sau vânt de miazăzi!
În ochi vezi necuprinsul și limitarea ta
Cuprinzi tot universul pe-o aripă de clipă,
Te-ai ridicat spre soare sau dormi într-o manta,
Ești zeu înaripat sau firavă furnică!
În ochi ești tu, visarea descifrată,
Un suflet dăruit, oglinda nevăzută,
Ești un prezent aievea, o virgulă crispată,
Autograf semnat cu vorbă mută...!
Tăișul de secure te fulgeră din iris,
Simți pacea omorâtă din căutări piezișe,
Ghețari de răutate te-aruncă în abis,
Devii un orb aiurea cu porțile închise!
În ochi plânge lumina și scrie amintiri,
Pe marginea de ceas se-acoperă cu stele,
În ochi se stinge zborul, iubirile de miri,
Dispare urma vremii în umbre de inele!
În ochi rămân imagini din ultima secundă
Precum un epitaf din cartea necitită,
Semnează nelumina când noaptea o scufundă
Și-o duce-n infinit pe-o altă neorbită!
poezie de Alexandru Berceanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.