Oh! cât de bine ştii
Mi-am rătăcit gândul
Într-o zi din luna martie
L-am căutat în nenumăratele
Poeme de iubire
Dar l-am găsit înlănţuit
În amintirea unei clipe
Oh! cât de bine ştii
Cât arde locul
Unde dragostea a copilărit
Mi-am rătăcit amintirea
Căutând-o în lunile ce au urmat
Dăruind-nopţilor poveşti
Scăldate în râuri de dor
Oh! cât de bine ştii
Cât doare locul
Unde dorul şi-a făcut albie
Mi-am rătăcit zâmbetul
Într-un colţ de suflet
Mirosind a sare
Oh! cât de bine ştii
Cât de sărate sunt lacrimile
Născute din dor
Mi-am rătăcit iubirea
Într-o inimă de gheaţă
Dar gândul amintirea şi zâmbetul
Vor naşte speranţa
Ce mă va ajuta s-o regăsesc
Oh! cât de bine ştii
Cum speranţa transformă gheaţa
În bulgări de vise scăldate în soare
Oh! cât de bine ştii
Şi totuşi mă laşi să iubesc
INIMA MEA
poezie de Florentina Danu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!

Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.