Crivățul
Pastel de iarnă
Peste sat gătit de iarnă
Cu argint ca în poveste,
Crivățul smintit răstoarnă
Toată truda și-o sucește,
Și o ia-n spinarea lată,
Și o zvârle peste poartă.
Unde-i gardul și fântâna?
Le-a ascuns sub trei mormane,
Parc-a pus neaua cu mâna...
Și cu forțe inumane,
A ornat casele toate,
Iată-le imaculate!
Un coș de pe-o casă veche,
Fumegă parcă alene,
În fuiorul nepereche;
Crivățul, cât opt balene,
Îl împrăștie și-l duce,
Hăt! departe, la răscruce.
Cu gheruțe înghețate,
Pe o creacă lunecoasă,
Stă o cioară apretată,
De la nea, mai luminoasă;
Iar alături guguștiucul,
Se tot vaită ca năucul:
"Mi-a-nghețat și plisc și pene,
N-am nici sobă, n-am nici lemne..."
poezie pentru copii de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sat
- poezii despre mâini
- poezii despre lumină
- poezii despre lemn
- poezii despre iarnă
- poezii despre gheață
- poezii despre forță
- poezii despre crivăț
- poezii despre ciori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.