Cifra neîntoarsă
Cineva m-a aruncat peste margine, fiindcă sunt vinovat: am primit un număr impar la naștere
și nu m-am străduit să-i găsesc perechea,
nu am avut loc nici în abecedar
iar despre ce urmează de-acum nu sunt șanse;
cineva a ales cifre ce nu pot fi nicicând întoarse.
Umblat-am și pe unde picior viu n-a călcat;
mi-s-a șoptit că am fost împiedicat de umbra unei stele.
Doar spinul mi-a plâns în călcâi,
mi-a adus aminte de marea petrecere a lumii unde astrele,
ca niște utopice stări de zvonuri, tot aleargă înainte cu semnul.
poezie de Aurel Ștefan Drăgan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vinovăție, poezii despre stele, poezii despre plâns, poezii despre picioare, poezii despre numere, poezii despre naștere sau poezii despre astre
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.