Metalurgie
precum un simbol de pe clădiri
din secolul optsprezece
m-am lăsat atras de farmecul vechiului
mai mult decât lumea reală
trupul avea alt punct de vedere
trandafirii cu exploziile lor controlate
dedesubt exista un spațiu
pentru emoții puternice
pe una din laturi scria
hainele de vară ale lui mary
după ce mi-au spus că ai murit primul lucru a fost
să întreb
dacă pot să-ți vorbesc
și totuși nu era vorba despre un joc sau vreun medium
doar un spirit puțin mai deschis
la nou
între cer și grămada de frunze arse
dezvelea statuia primului atom frate cu mine
sărind peste epoci
răul avea urme de fier sub unghii sunetul se amesteca
printre lucruri
de folos generațiilor următoare
mi-ar plăcea să las ceva de zece ori mai puternic decât fragmentul
ieșit prin coaja copacului de pâine
mă plimbam cu buricele pe rama ferestrei ce da
spre locul unde fiul Omului cina cu niște tipi ce păreau
cerșetori înainte de momentul când vocea lui m-a oprit:
prietene,
fă-o repede!
poezie de Dan Petruț Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vestimentație
- poezii despre vorbire
- poezii despre voce
- poezii despre trandafiri
- poezii despre timp
- poezii despre sunet
- poezii despre simbolistică
- poezii despre sculptură
- poezii despre pâine
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.