Plouă
îmi spunea mama nu-ți uita umbrela va ploua
vezi ea știa că va ploua
și mă asuma bucății sale de cer scrutat din ce în ce mai des
eu râdeam pregătită să primesc ploaia
dinapoia perdelei acum inventez o poveste
într-un surâs
aprins precum fulgerul ce luminează pătimaș strada
cu minunea vocii ei
iarăși ocrotitoare ți-am spus draga mamei că va ploua
și plouă
azi ca în zilele acelea cu lumină incertă
peste glasul
ce se împrăștie peste tot și desferecă
o lacrimă cât inima
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Marilena Tiugan. [Vezi și următoarele:
- poezii despre ploaie
- poezii despre mamă
- poezii despre lumină
- poezii despre zile
- poezii despre voce
- poezii despre timp
- poezii despre protecție
- poezii despre prezent
- poezii despre ocrotire
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.