Ninsori târzii
Norii sterpi, lipsiți de vlagă, cern ninsori întârziate,
Fulgii plâng de supărare pe cărările uscate,
Cerul iernii mohorâte speră într-o revenire,
Ar dori să dea atacul într-o ultimă zvâcnire.
Liniștit de sus să ningă și zăpada să ne-ngroape,
Să ne-acopere omătul, să visăm, să fim aproape,
Să chemăm spre dimineață trecători dornici să vadă
Câtă dragoste există în doi oameni de zăpadă.
Așternutul și-l va strânge, iarna-n grabă o să plece,
Gerul, frigul și înghețul dispar din inima-i rece,
Soare blând ne ocrotește chiar de razele-s departe,
Curg zăpezile topite... Curg speranțele deșarte...
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre ger
- poezii despre visare
- poezii despre supărare
- poezii despre protecție
- poezii despre plâns
- poezii despre ocrotire
- poezii despre nori
- poezii despre ninsoare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.