Bunicul vesel...

(În memoria bunicului Albert)

A fost odată un bărbat cu pălării alese,
Purtate cu eleganţa unui Star American,
Un om frumos, înalt, glumeţ,
Curtat adesea de doamnele fâşneţe...
Plin de viaţă şi de aventuri,
Dar cu secrete bine ascunse
sub haine îndrăzneţe.

Bunicul era un om de-o bunătate rară,
Un ungur cu o veselie nativă ieşită din comun,
Fuma mereu tutun de bună calitate căci se respecta,
Iar prin perdeaua fumului de la ţigară
Decodifica caracterele interlocutorilor,
Şi umorul, pe loc izvora.

Îmi amintesc cu drag de anii copilăriei mele,
De vacanţele petrecute la bunicii mei dragi,
Alături de oameni, copii de la oraş sau verii de la ţară
Şi de bunicul meu vesel, actor fără atestat,
Care pe toată lumea distra,
Făcând pe oricine să uite de grijile de acasă sau din sat.

Două vorbe spuse în limba română,
Trei sau patru cuvinte spuse în limba maghiară,
Ca noi copiii să auzim doar ce trebuie...
Căci de curiozitate urechile la glume ciuleam;
Au fost minunate nopţile acelea de vară
Când pe veranda casei de la ţară
Se râdea patetic cu şiroie de lacrimi,
Râsete cu ecouri prelungi, până la capăt de sat.

De moarte se temea cu-adevărat bunicul,
Şi când o cucuvea rătăcită cântase în faţa casei lui,
Bunicul îngrozit luând în serios avertismentul,
Tăiase pomul, ca să alunge ghinionul ce îl obseda mereu,
Făcând memorabilă, a lui reuşită.

O, cât s-au mai distrat apropiaţii bunicului
De această întâmplare super comentată
Şi mai în glumă, mai în serios, bunicul oftase uşurat,
Dar de ce i-a fost frică bunicului tot n-a scăpat,
Aşa, cum nimeni de moarte nu scapă.

Strivind cuibul cucuvelei din copacul căzut la pământ,
Mai târziu spiritul teluric s-a răzbunat, şuşoteau vecinii,
Casa bunicilor a fost demolată, de comunişti...
Acţiune fatală pentru bunicul,
Care neputincios în faţa sorţii a abdicat,
N-a suportat schimbarea impusă de stat...
Iubise prea mult casuţa lui mică şi vecinii din jur,
Aşa că, râsul patetic i-a fost şi el demolat.

Amintiri vesele şi triste fără voie încet mă cuprind,
Amalgam de trăiri, în valuri de timp,
Lecţii de viaţă şi un bunic neuitat.

poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!