Dor de viață
Am ieșit astăzi la rampă
Cu un gând tivit la lampă,
Cu stropi reci de ploaie-n iarnă
Si- o iubire care cheamă.
Cheamă primăvara-n mine
Ca zborul unei albine
Cheamă ochii tai căprui
Zi frumoasă să imi spui
Si-n chemarea ei ascunde
Dor de viață, dor de munte
Dor de ziua care vine,
Dor fără melancolie.
Si-am plecat râzând prin ploaie,
Am in inimă văpaie
Violetă -i zarea toată
Noaptea pleacă intunecată.
Pasul meu nu se oprește,
Peste valul vremii trece,
Dor de viață cât cuprinde,
Timpul merge inainte.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.