Regăsire
M-am depărtat pierdut de mine însumi,
M-am rătăcit și drumurile-am încurcat,
Amare lacrimi, mă-necau în plânsu-mi,
Iubeam în tihnă, tăinuitor, însingurat.
Pașii îmi rătăceau înspre cărări pustii
Fără orientări, direcție sau sens,
Nopțile-albeau în căutările târzii,
Dorul mocnea, ardea tot mai intens.
Înfrânt, mă strecuram pe-un drum rătăcitor,
Speranțele în neant se năruiau agale,
Mi-am revenit într-un târziu, mânat de dor,
Oprindu-mă și întorcându-mă din cale.
M-am regăsit cu mine și-arăt ca la-nceput,
În al uitării val s-a șters și amintirea,
Nu reușeam să regăsesc din ce-am pierdut
De nu m-ar fi întors din drum, la timp, iubirea.
poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Nicolae Matei. [Vezi poezii despre dor, poezii despre înfrângere, poezii despre uitare, poezii despre timp, poezii despre iubire, poezii despre amintiri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.