În atelierul minții
vreau să bag aspiratorul în sufletul meu
să aspir impurități care s-au decantat
amăgiri, tristeți, regrete am trăit mereu
dar în cerul fericirii des m-am avântat.
în focul divin vreau să ard uscăciuni
vreascuri de gânduri din arborele vieții
să scot adevarul pur dintre minciuni
ca să mă purific cum mă-nvață sfinții.
cu evlavie sacră înalț rugăciuni
când lumina surâde cu zorii dimineții
timpului nestatornic îi fac plecăciuni
ca să îndulcească anii bătrâneții.
în atelierul minții repar stricăciuni
scot umbre de temeri din poemele vieții.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre lumină
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- poezii despre sfinți
- poezii despre religie
- poezii despre poezie
- poezii despre minciună
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.