Împotriva uitării
Mai ieri, pe stradă, mi-aminti de tine...
Zâmbi, căci astfel, viața îmi cerea.
Te-am afundat, bărbate,-n neuitare,
Și n-am uitat c-ai fost mare belea.
Val de beții te-au prins în dulce mreje,
Însă mi-am spus: a fost să fie-așa.
Ani după ani, am suferit, bărbate,
Sperând că-ntr-un târziu te vei schimba.
Însă acum e vorba de-o-ntâmplare
Pe care, sigur, tu ți-o amintești.
Mergeai pe trei cărări, pe o cărare
Dar ai ajuns curând, să te căiești.
Plecam la cineva (mi-aduc aminte).
În sens opus, pe partea cealălaltă,
Mergea cu fruntea sus, o doamnă bine,
Cu fustă scurtă, sexi și stilată.
Doi polițiști, pe semne c-o văzură
Și-o urmăreau... Părea suspectă, oare?!
În nici un caz, dar le-o cerea... organul.
Deci ei au urmărit-o-n continuare.
Cum nu puteai "a pierde din vedere"
Dar nici "a pierde timp", te-ai conformat
Și-n scurtul timp rămas de urmărire
Cu capu-n stâlp, ca un netot, ai dat.
Ai prins să-njuri, parol. Ce tragedie!
Și un cucui în frunte-ți s-a ivit.
Eu nu blestem... efectu-i la prostie...
Deși, în gând, un nod am înghițit.
A doua zi, mai limpede la minte,
Veniși, o explicație a-mi da.
Că vezi, "de-o parte-s cablurile-ntinse" -
(Ca martor fiind cucuiul ce-l avea.)
Deci dragii mei, când te-a furat alcoolul
Și-n alte zone s-a întins ceva,
Mai căutați să domoliți cu apă,
Altfel și voi, cu... capu-n stâlp veți da.
Pe trei cărări, nu poți privi-nainte,
Căci ți se-nnoadă ochii uneori,
Mai bine stați în șanț, ori stați în cramă...
La băutură, zăriți în culori.
Dacă constați că nu poți fii cuminte
Și din alcool faci zi de zi o artă,
Se poate întâmpla, să iei aminte!
Să te trezești pe lumea cealălaltă.
Veni atunci și-o altă constatare
(La ea, desigur, eu m-am așteptat),
Că firele-ntr-o parte-s prea întinse
Și-n cealălaltă parte s-au curbat.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.