Bătrânul
Un bătrân mergea agale
Și în barba-ncărunțită,
Își scria povestea vieții...
Ah, ce viață chinuită!
Legănându-și pe picioare
Ale sale zile grele,
Aduna amare gânduri,
Chin și lacrimi, neputere.
Pe sub streașina sprâncenei,
Ca un gând îi trece viața...
Stă tăcut, cu ochii-n lacrimi
Și așteaptă dimineața.
Pruncii i-au plecat în lume,
Căutând averi și vis,
Bătrânul, singur pe lume,
Ca o flacără s-a stins.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.