Boema chiuvetei: trista rătăcire

Pentru a călări ca la carte
un pur sânge rupestru,
Om de Grotă ţinea stânca-n buiestru –
poetul se află pedestru.

Pentru a râma în pământul strămoşilor săi
Marcus Ulpius Nerva Traianus, împăratul,
pod de vase, de piatră a mântuit la Cazane –
poetul are umerii moi.

Pentru a rămâne în pământ şi-n cuvânt
Limba Română, împărăteasa,
şi-a suflat vocalele-n vânt –
poetul e un vorbitor orbitor.

Pentru a cafti ca la carte
duşmanul de moarte,
Attila şi alţi hani au clacat în oribile ecuaţii –
poetul se ţine-n ovaţii.

Pentru a se întâlni cu una Friulia,
Viteazul Mihai a intrat nechezat
în Alba Iulia –
poetul se iubeşte cu-n mânzat.

Pentru a se trânti cu Julieta,
imberbul Romeo a jucat la ruleta celestă:
gloanţele l-au ratat –
poetul va trăi cu spaima în suflet.

Pentru a ţinti ca la carte
mărul din creştet,
Wilhelm a pus mâna pe arbaletă –
poetu-şi cată ochiul în chiuvetă.

Pentru a-şi spori gălăgia,
Donald Răţoiul A(e)rian a bine semnat
în cartea de oaspeţi cu o detentă suspectă –
poetul (ne) vomită în chiuvetă.

Pentru a menţine tăcerea
asupra exagerărilor prezentate,
Dumnezeu intră în plictiseală de moarte –
poetul învie oricând.

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!