Ființă de lumină
azi am operat un gând bolnav
am scos din el tot ce era banal
și l-am repus în mișcarea de idei
timpul și spațiul i-a devenit neîncăpător
dar mai departe nu-l pot explica
am rămas în propria scoică a memoriei
din ea privesc prin deschizătură
cu acea curiozitate neobosită
strânsă de toți semenii pe pământ
mă evaluez după fiecare clipă
și rămân aceeași ființă de lumină
care-și pune gândurile în vise realizabile
din orice parte mă văd liber
să-mi construiesc propriile idealuri
fără umbrele în care mă vor alții
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre gânduri
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre spațiu și timp
- poezii despre prezent
- poezii despre mișcare
- poezii despre lumină
- poezii despre idei
- poezii despre idealuri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.