Nu vâna în somn!
dacă aș fi vultur
mi-aș permite să fiu sarcastic,
ghearele mele vor nimeri pe lângă
cel vânat îndeaproape,
cel hăituit de la distanță
și dinăuntru,
penele grele, o platoșă
din luxul de a nu-mi pune întrebări,
pentru că oricum
cad de la sine o bună parte,
țeasta mea de cutezător devine-va pleșuvă
ca o lună falsă,
lipită pe partea cealaltă a ochiului mort.
până dimineață, atârnă-ți aici armele vânătoarei,
prăzile dorm, umblă ușor
prin preajma sentimentului de siguranță
cu somnifere.
poezie de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânătoare
- poezii despre somn
- poezii despre vulturi
- poezii despre timp
- poezii despre siguranță
- poezii despre sarcasm
- poezii despre ochi
- poezii despre moarte
- poezii despre lux
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.