Poem personal
aș vrea să închei o pace de 1000 de ani cu mine
timp în care să mă pot răsfrânge asupra ta
să țes tot felul de pânze să te prind
și apoi să te învăț să zbori,
dar nu sunt în stare decât să-ți ofer umărul gol
ca să scrii pe el
versuri de dragoste
nu pot decât să-ți șoptesc
tot felul de povești nisipoase
de care nimeni nu are trebuință
apoi mă pierd și eu
ca atâtea alte minuni străvezii
care te-au atins vreodată
și te vor mai atinge.
poezie de Irina Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre poezie
- poezii despre învățătură
- poezii despre zbor
- poezii despre versuri
- poezii despre pace
- poezii despre nisip
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.