Imagine de toamnă

Treptele tot mai reci
Au colţuri strivite
De regulamentul timpului,
Riduri adânci străbat piatra
Umblată.
Un şal de frunze croşetate
Se destramă,
Două leagăne părăsite
Abia se mai ating
Pe o verandă.
Struguri indigo arşi de brumă,
Disperaţi,
Se agaţă straniu
De garduri forjate,
Note bizare pe portativ.
Frunze galbene de pergament
Cad peste trandafirii-vitralii,
Cu petale de sticlă,
Spinii casanţi caută haotic
Degetele tale fine.
Plopii scorţoşi tac profund
În poziţie de drepţi,
Giganţi fără zale
Pe marginea drumului,
Bătrâni generali
În rezervă,
Cu eghileţi ruginiţi,
Cu fireturi roase de vreme,
Într-o luptă
Fără sorţi de izbândă,
Cu timpul...

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!