Dao de jing Dumul și puterea lui ( fragment)
Marele Drum se pierde:
Acum avem umanitate și justiție,
Au apărut prudența și cunoașterea;
Există cultivarea comportamentului.
Drumul despre care se poate vorbi
Nu este drumul permanent;
Numele care poate fi rostit
Nu este numele permanent.
Lipsite de nume au fost începuturile cerului și ale pământului;
Atribuirea numelor a fost mama miriadelor de creaturi.
Eu numesc mare ceea ce este indefinibil.
Indefinibilul îl numesc departe.
Departe numesc întoarcere.
Cel care este pururi fără dorință
Percepe partea spirituală a acesteia.
Cel care trăiește permanent în dorință
Percepe doar limita acesteia.
De aceea păstrează lucrurile care sunt consistente.
Caută simplicitatea; îmbrațișează limpezimea;
Diminuează ego-ul, diminuează dorința.
Necultivarea celebrității înseamnă că oamenii nu invidiază;
Neprețuirea averilor înseamnă că oamenii nu fură;
Refuzul de a privi la ceea ce naște dorință face inima liniștită.
Taie în pereți uși și ferestre pentru a face o cameră.
Adaptează nimicul a toate săpânitor nevoilor tale și camera va deveni locuință.
Astfel Ceva și Nimic se crează reciproc;
Dificilul și lesniciosul sunt complementare;
Ce este lung și ce este scurt se echilibrează oră de oră.
Ce este elevat și ce este scund se înclină unul către celălalt.
Cerul și pământul sunt nemiloși, tratează miridele de creaturi precum porcii pleava;
Filozofia este neiertătoare, tratează oamenii ca pe câini.
Cel care merge în vârful degetelor nu este stabil; cel care sare nu poate merge.
Cel care se premărește nu este evident;
Cel care se consideră fără greșeală nu este ilustru;
Cel care iese în față nu are merit;
Cel care se laudă nu dăinuie.
Cinci culori orbesc ochii omului;
Cinci note muzicale fac urechile surde;
Cinci gusturi rănesc cerul gurii;
Vânătoarea și echitația sălbătăcesc mintea.
Invățătura crește prin acumulare zilnică, dar practica Tao simplifică.
Simplifică, simplifică până când contaminarea cu gândirea relativistă și conflictuală este eliminată.
Cineva poate cunoaște lumea fără a ieși pe ușă afară.
Cineva poate vedea Drumul Cerului fără a privi pe fereastră.
Cu cât cineva merge mai departe, cu atât cunoaște mai puțin.
Ințeleptul aderă la faptele care nu presupun acțiune și practică învățătura care nu necesită cuvinte.
El nu poate fi prins și folosit;
El nu poate fi prins și rănit;
El nu poate fi prins și onorat;
El nu poate fi prins și umilit;
De aceea este stimat de toată lumea.
El produce, dar nu deține,
El crează, dar nu pretinde,
El ajunge la valoare, dar nu și-o însușește.
Faptul că nu și-o însușește
Il face să locuiască în bună vecinătate cu aceasta.
......................................
Când marile ziduri cad în paragină
Apare compasiunea și decența;
Când inteligența intervine,
Apare ipocrizia cea mare;
Când cele șase legături de sânge nu sunt consistente
Apar copii ascultători.
Când în stat morala decade până la limita de jos
Apar miniștri loiali.
Albia spiritului nu seacă:
Ea se numește femeia misterioasă.
Poarta femeii misterioase
Se numește rădăcina Universului.
poezie de Lao Tse, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data decesului pentru Lao Tse. [Caut pe Google] [Adaug data decesului]
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre femei
- poezii despre dorințe
- poezii despre cunoaștere
- poezii despre învățătură
- poezii despre început
- poezii despre vânătoare
- poezii despre vorbire
- poezii despre viață
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.