Transfigurare
am fremătat intens nu am trăit în van
ci-am cumulat lumini în inimă și suflet
a strâns splendoare gândul năzdrăvan
zboară mereu spre cer pe aripi de sunet.
m-ai făcut treptat iubite să-mi dau seama
că sunt precum o salcie la margine de lac
mă ondulez cu grație știu să alung teama
de furtună, mă oglindesc în ape după plac.
chipul meu adesea se transfigurează
cân primăvara mugurii veseli răsar
când un pitpalac în mine fredonează
un cântec liniștit să nu mai tresar.
iubirea ta iubite în suflet vibrează
îmi luminezi destinul cu harul solar.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Floare Petrov. [Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre zbor
- poezii despre viață
- poezii despre sunet
- poezii despre suflet
- poezii despre primăvară
- poezii despre muzică
- poezii despre muguri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.