Verset duios
hai primăvară te rog să apari
capitala a ajuns regatul de gheață
gerul de arbori te rog să-l separi
sărmane făpturi flămânde de viață.
vino bucurie dă o raită prin mine
să mai pot ține tristețea în frâu
să mă înveselești cu secunde senine
unită prin glie cu lanul de grâu.
hai fericire să te bat într -un cui
ca pe o icoană cu chip luminos
am ochii îndreptați spre poarta cerului
poate o să răsară soarele glorios.
rugăciunea mea e un verset duios
care vreau să aducă mila lui Cristos.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ger
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre secunde
- poezii despre religie
- poezii despre primăvară
- poezii despre ochi
- poezii despre monarhie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.