Cerul tău albastru
Un râu de lacrimi am vărsat
De fericire si de tristețe
Lumina ochii mi s-a secat
Tu-mi dai a visului acuratețe
O pânză albă ochii mei
Iubirea e ce mă nconjoară
Gândul am străjer pentru ei
Căldura Luceafărului în seară
Am apucat ca să te chem
Luceafărule printr un gând
Și inima mi s-a făcut un ghem
Am simțit prezența ta venind
În gândul meu rămâi te chem
Un bulgar al aștrilor arzători
Cerul este tatăl tău suprem
Veșnic iubitor printre muritori
De poți veni în fiecare seară
Spune-mi povestea ta de astru
Să te astept la geam afară
Coboară din cerul tău albastru
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vivian Ryan Danielescu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.