Pe furturi pus și pe căpătuire
Ací spre est, ací spre vest i-i prova.
Catargu-ntoarce cum îl bate vântul.
Un mic taifun (feri-mi/ni-l-ar sfântul!)
Ar zvârle-o-n hău, Republica Moldova.
Și nici un șef să-și deie jos veșmântul,
Să-ntrebe-a Hamlet: -Țară, încotrova?
Sărmanii doar le blestemă alcova:
- Dar cât să-i țină, Doamne,-n jilț pământul?!
De ce n-ar suge, noul șef haihui,
La două țâțe: est și vest, din Țară,
Când el, cu mutra lui patibulară,
E rege-n țărișoricuța lui?
Pe furturi pus și pe căpătuire,
De neam să-i ardă? Țară? De Unire?
sonet de Nicolae Mătcaș din Și sunetele sar ca-n prier mieii (2015)
Adăugat de Maria Hadârcă
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre șefi
- poezii despre vânt
- poezii despre unire
- poezii despre sâni
- poezii despre sfinți
- poezii despre republică
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre Pământ
- poezii despre Moldova
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.