* * *
Tu mi-ai oprit timpul,
L-ai dezmembrat,
În mii de clipe,
De cuvinte!
Și l-ai ascuns
În inima Ta,
Cu tot cu mine!
Tu m-ai reinventat,
Din mii de fărâme!
M-ai readus la viață,
Din morminte,
Pe-o cruce!
Tu ești mai presus decât timpul,
Decât cerul și stelele!
Ești Luna sprijinită de un colț,
Din inima mea!
Tu ești chiar fantoma,
Ce bântuie viața,
Amurgul și dimineața!
Tu ești răsăritul!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.