Ai ieșit...
Ai ieșit din ape ca o răsuflare
Către cer a mării - un oftat de dor;
Și-ai ales, așa, privind la-ntâmplare
Sufletu-mi ce malul bătea călător...
Și-ai ieșit din noapte ca un far pe mare,
Să cuprinzi în ochiul tandru de lumină
Rătăcitu-mi suflet ce îți întretăie
Calea ta și-și face din asta grea vină...
Și-ai ieșit din moarte ca o apa vie,
Să-mi redai speranța altui început,
Ca o respirare dinspre veșnicie
Ce închide-n neguri clipa ce-a trecut...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre apă
- poezii despre început
- poezii despre vinovăție
- poezii despre trecut
- poezii despre suflet
- poezii despre ochi
- poezii despre noapte
- poezii despre lumină
- poezii despre dor
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.