Stăpânul meu e plecat
Stăpânul meu e plecat.
M-am trezit de dimineață
fără să știu ce muncă
mi-a lăsat să fac.
Am mers la servitoare
și am întrebat:
"Ce-a zis Stăpânul meu
să fac?"
Servitoarea a ridicat din umeri
fără a se opri
din dereticat.
Am coborât în curte
și pe tăietorul de lemne
l-am întrebat:
"Ce vorbă a lăsat Stăpânul meu
să fac?"
Tăietorul și-a scuipat în palme,
văzând de treaba sa,
mirat.
Am mers la ciobani
la plugari, la tâmplari,
la țesătoare...
Am mers și prin ogradă,
pe la animale
Nimeni n-a știut ce muncă
trebuia să fac,
așa că m-am rugat,
pentru fiecare.
poezie de Silvia Velea (2 octombrie 2001)
Adăugat de Silvia Velea
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.