Absolut...
mi-a fost absolut să te cunosc,
căci dacă nu te cunoșteam pe tine,
mi-erau atât de absolut,
singurătățile cu mine
și ce dacă ai plecat în alte zări,
aveam nevoie de o amintire
și absolutul ăsta dintre noi,
n-ar îngâna acum o povestire
și absolut o vom păstra,
într-un sertar, mai pitulată,
doar noi vom ști de ea și luna rea,
ce-apare acum doar supărată
mi-a fost absolut să te cunosc
și-mi este absolut și-acum și poate,
ne-om revedea cândva în absolut,
schimbând săruturi neîmpăcate
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre sărut, poezii despre supărare, poezii despre singurătate, poezii despre cunoaștere sau poezii despre amintiri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.