Pescăruşul

Corpul Ei a lăsat
sclipiri în urma
gândurilor somnatice
nuanţe de roşu aprins
peste lună...]
zbura un pescăruş cu aripa frântă
s-a lăsat mai aproape tot mai aproape
s-a întins obosit pe nisipul fierbinte
cu aripile de porţelan răstignite
în înmiresmata-i umbră gri
o aripă frântă...]
cu paşi leneşi am dansat
până-n negura nopţii jocul
din jurul umbrelor trecutului
orbeşte şi mut am 'genuncheat
peste petale de sticlă şi foc
câteva mirese îmbietoare mi-au zâmbit:
drumul e lung, este lung
şi e târziu...

poezie de Evra Gart ‎
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!