Luna
botul rece înfioară
roua strânsă-n palma nopții
prin ferecătura bolții
luna-mi pare căprioară
ce-nvia din poezia
unui suflet de copil
furișându-se tiptil
mi-a stârnit melancolia
hăituită de priviri
și de dor de cei de-acasă
plânge dup-un nor sfioasă
picurându-mi amintiri.
poezie de Ion Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ion Sorescu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre rouă
- poezii despre poezie
- poezii despre plâns
- poezii despre noapte
- poezii despre melancolie
- poezii despre dor
- poezii despre copilărie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.