Bucium de nufăr
Crezi că te-am uitat academie
Când Steaua ce lumina o Românie
Ti se părea ție doar nebunie
Si l-ai condamnat la Veșnicie
Eu m-am reintors aici pe nufăr
Să aduc lumina lui in bucium
Peste al vostru crud stârv de uium
Să infing iar razele de Luceafăr
Căci din Banat, El aici m-a chemat
Să continuu ce voi ati ingropat
Cântând nedreptatea neîncetat
Până când la ospiciu o să fiu băgat
Să scriu pe zidurile României
Să-mi trăiesti in fața nemerniciei
Si condamnată să fii vesniciei
Visul de fier aurind Mare Românie!
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Petru Daniel Văcăreanu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre visare
- poezii despre nuferi
- poezii despre nebunie
- poezii despre fier
- poezii despre România
- poezii despre Banat
- poezii despre Academie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.