Odă limbii române
în limba română zâmbește un pământ
când primăvara se umple de vlăstari
când codrul mirabil se leagănă în cânt
sub cerul ce-și deschide porțile mari.
limba românească are mândru nume
câmpii de bucurie ce rodesc sub soare
grădina luminii mărturisită-n lume
cu speranțe ce răsar între munți și mare.
limba românească nu are-asemănare
grai dulce împletit cu mândre doine
vântul o îngână în întreaga zare
soarta tricoloră înzestrată cu taine.
limba românească împlinește visuri
unită cu stele să curme abisuri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre limba română
- poezii despre România
- poezii despre mândrie
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre stele
- poezii despre păduri
- poezii despre prăpăstii
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.